Ce s-a schimbat in relatia cu Alin dupa nasterea Stefaniei? As putea spune nimic, dar in acelasi timp totul. Nu s-a schimbat in rau, nu s-a schimbat in bine. Doar s-a schimbat!
Simt in primul rand ca suntem mai impliniti ca familie. E normal, cica. Sa o avem pe mogaldeata intre noi e ceva bestial. Mare parte din zi sunt numai eu cu Stefania, insa abia asteptam sa vina seara ca sa fim toti trei, sa iesim la plimbareala sau pur si simplu sa stam acasa.

De weekend-uri nici nu mai spun cat de asteptate sunt. Si asta nu pentru ca m-as plictisi sa fiu numai cu Stefania, dar nu vreau sa ma bucur numai eu de minunea asta mica a noastra. Bineinteles ca subiectul principal de discutie din partea mea se rezuma la tot ceea ce tine de asta mica.
Poate acum nu ne mai permitem sa plecam oricand, oriunde si oricum vrem noi. Am ratat nunta unor oameni dragi, dar asta nu inseamna ca ne asteptam ca mereu sa fie asa. Desi o simpla iesire pana in oras necesita o buna organizare (bine ca n-am de carat carucioare pe scari si autobuz sau biberoane), nu e un capat de tara. Pana acum, Stefania a avut deja prima ei iesire in natura, la padure. Si abia asteptam sa mai urmeze si alte plecari impreuna cu ea.

prima ieșire a Ștefaniei în pădure la Sărata

prima ieșire a Ștefaniei în pădure la Sărata

Apoi, o alta schimbare pentru mine e desigur ordinea prioritatilor. Deocamdata, Stefania are toata prioritatea in fata lui Alin. Adica, imi pare rau pentru Alin ca nu gaseste mereu mancare gata facuta cand vine de la serviciu, sau ramane fara sosete curate si camasi calcate, dar first is first. Nevoile copilei sunt simple, dar imi e mai mare dragul sa o privesc, sa ii aud gangurelile si sa ii vad reactiile cand ma stramb la ea. In plus, in unele zile imi vin asa niste idei creative pe care musai sa le pun atunci in practica (sic!)
In rest, imi dau seama ca facem cam ce faceam si inainte. Filmele sunt cu volumul mai mic si cu mai multe pauze, serile sunt mai silentioase (desi de multe ori, Stefania doarme si pe galagie).
Alin e implicat in ceea ce o priveste pe strumfeta: baita ei se face numai impreuna, schimba si el scutece, o schimba de haine (daca i le las pregatite, chiar daca uneori i le mai da pe dos :D), o poarta in wrap. Numai sa manance nu poate sa ii dea si cred ca ar fi mai greu cu adormitul.
Nu ca m-as fi asteptat ca o data cu venirea Stefaniei sa fie multe schimbari, dar acum, gandind la rece, imi pare ca totul decurge mai mult decat normal. Adica, Stefania e importanta pentru ca e asa mica si are nevoie de noi pentru a o ajuta sa creasca frumos. Dar incerc sa nu il neglijez nici pe Alin. Daca imi aduc bine aminte, la pregatirea pentru casatorie, preotul ne-a spus ca un copil este un dar pe care noi trebuie sa il administram. Frumos spus!

happy couple