Ca să pot sta acum în concediu să-mi cresc copila a fost o adevarată umblatură. Am început să mă interesez de actele necesare încă de când aveam vreo 4 luni de sarcină. Știam, oarecum, că la un contract pe drepturi de autor e cumva diferit. Să o luăm pas cu pas.
Prima dată am mers la Direcția de Asistență Socială. Nenea de acolo mă bagă în toți sperieții că cică dacă e cesiune de drepturi de autor nu pot să primesc indemnizație pentru creșterea copilului.

Mă gândeam că dacă nenea de acolo care se ocupă cu așa ceva nu știe, atunci cine știe? Eu obțineam venituri și chiar plăteam impozit pentru ele, deci după OUG 111/2010 avem dreptul să primesc indemnizație. În fine, în cele din urma ajung direct la Agenția de Plăți și Inspecție Socială, unde un alt nene mă lămurește cât de cât și îmi dă și coșcogea opisul pentru dosar. Deja îmi luase o piatră de pe inimă. Aveam, așadar, nevoie de:

  • cerere tip de la primărie
  • copie după contractele pe drepturi de autor
  • dovada suspendării contractului (după data de naștere a copilului)
  • copie după concediul de maternitate
  • adeverință de venit de la Finanțe pe 2014 și 2015 (estimative)
  • fișa plătitorului privind capitolul convenției civile (nu întrebați că n-am înțeles ce e) + declarația 112 (am cerut de la locul de muncă)
  • declarație pe propria răspundere că la încheierea anului fiscal voi aduce adeverință de la Finanțe cu veniturile efectiv realizate
  • copie extras de cont
  • copie certificat de naștere copil
  • copie după actul de identitate al meu + al soțului
  • copie certificat de căsătorie

Un alt hop a fost concediul de maternitate. Alea 126 de zile pe care statul le da înainte și după nașterea unui copil. Ei bine, pentru că trebuia plătită ceva contribuție se pare că nu îmi puteam lua acele zile decât fără plată. Și dacă erau fără plată îmi luam adio și de la concediul de creștere copil. Că trebuia să am venituri în ultimele 12 luni anterior nașterii copilului, iar mie îmi rezulta ceva întrerupere. Sau poate trebuia să stau până îmi venea sorocul la serviciu. Nici nu mai țin minte câte drumuri am facut la Casa de Asigurări de Sănătate. Se pare că trebuia platită o contribuție de 0,85% din venitul net pentru concedii și indemnizații. Contribuție pe care aș fi plătit-o dacă aș fi putut încheia un contract de asigurare direct cu CJAS. Dar, nu. Cică nu se putea. Că cineva plătea deja pentru mine contribuții la stat. Plătea, dar nu ceea ce mi-ar fi permis mie să îmi iau acest concediu. Soluția lor era să îmi fac PFA. Și credeți-mă că am ajuns până la șefii acestor instituții ca să găsesc o portiță. Iar cu PFA mai tare mă legam la cap fără să mă doară în condițiile date. Era mijlocul lunii noiembrie, eu în februarie trebuia să nasc (și nici nu mă gândeam să merg la serviciu până în ultima clipă) și încă nu aveam certitudinea că voi sta în concediu de maternitate.
Împreună cu Alin am citit fiecare paragraf din legea OUG 158/2005. Deși îmi părea clar unde mă încadrez, neplata acelei contribuții mă dădea peste cap. Apoi am dat de articolul ăsta. Am zis că dacă la București se poate, trebuie să se poată și la noi. M-am dus cu hârtii printate la CJAS, dar doamna de acolo nu și nu.
Pe 19 noiembrie primesc telefon că „s-a găsit o soluție la problema mea”. Așa că a doua zi bat iar drumul la CJAS. Da, se poate, oameni buni. Se poate încheia separat un contract de asigurare. După cum spunea și legea trebuia să am stagiul minim de cotizare de o lună în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se solicită concediul medical. Contribuție pe care aș fi plătit-o dacă ar fi vrut cineva să îmi ia banii pentru asta. Numai să stau și eu ca orice gravidă sau leuză. Era iarnă, mai greu cu umblatul pe teren după știri, cu toată înțelegerea de care aș fi avut parte. Plus că eu mă așteptam că Ștefania va vrea să vină mai devreme decât era data probabilă a nașterii.
Așa că am dus adeverință cu veniturile din ultimele 6 luni de la locul de muncă și am încheiat în cele din urmă contractul de asigurare. Am plătit contribuția numai pe luna noiembrie, iar de la mijlocul lunii ianuarie mi-am permis să îmi iau toate cele 126 de zile de concediu de maternitate. Cumulat cu acel concediu pentru creșterea copilului stăteam tot atâtea zile cu Ștefania ( până împlinește ea 2 ani, minus luna pe care e obligat să o ia tatăl să stea în concediu). Dar la venituri e o mică diferență, având în vedere că se ia în considerare venitul brut, pe când la concediul de creștere copil se ține cont de venitul net. Atenție la adeverința de venituri. Pentru că la calcularea contribuției contează venitul net, dar concediul de maternitate se plătește cu 85% din venitul brut. Am pățit-o și pe asta și a trebuit să duc altă adeverință.
image