Nu știu cum e la alte mămici, dar eu când mă gândesc la perioada sarcinii, așa mă cuprinde un doooor… Mi-e dor de burtica mea rotundă, mi-e dor să simt lovituri dinăntru, mi-e dor să nu mă pot apleca să-mi leg șireturile la papuci, mi-e dor de emoțiile pe care le simțeam în zilele în care mergeam la ecografii.
Azi am început să scot hainele mai groase de prin rafturi mai îndepărtate și mi-am amintit imediat de ultimele luni de sarcină. Nu-mi vine să cred că am purtat eu hainele alea. La 18 kile pe care le-am pus pe mine în total în timpul sarcinii, hainele erau pe măsură.

De asta nu mi-e dor. Și nu mi-e dor nici de primele luni, când grețurile erau la ordinea zilei, când mâncam aproape numai covrigei, biscuiți și alte porcărioare de genu’ și multe fructe acreee. Da’ și când m-am pus pe mâncat…
Perioada foarte dragă mie a fost cam anul trecut pe vremea asta până prin decembrie așa.

image

Un miros care îmi este drag și îmi amintește de burtica mea e cea de la crema antivergeturi. E fenomenală ce amintiri trezește. Și-a făcut treaba emulsia și încă e utilă. Când mă mai apucă dorul îl mai rog pe Alin să îmi mai facă câte un masaj să simt prin toți porii mirosul. Și retrăiesc parcă perioada când aveam o ființă în burtică care creștea pe zi ce trecea. Diferența e că acum pot sta pe spate. :)) Da, a fost o perioadă frumoasă din viața mea cât am fost însărcinată. Acum trăiesc zile și mai frumoase când am lângă mine copilul ăsta minunat. Chiar nu îmi mai pot imagina zilele fără ea. Nu îmi mai aduc aminte ce făceam când nu era ea să îmi umple timpul. Trebuie să fi fost tare plictisitor…