După cum știi (aici și aici) am avut o problemă cu căpușele.

Ne-am propus să încercăm să evitam posibila întâlnire cu ele. 7f0eeb2f8e8c70032c50a1b98d35a832Dar fiindcă nu putem să nu mergem în parc și chiar mai mult, să nu mergem prin iarbă, am spus să luăm ceva sau să facem o soluție lichidă care sa ne protejeze. Ajunși la un Plafar, am decis să încercăm o soluție cu pulverizator deja preparata în concentrația optimă. L-am cumpărat pe acesta: „Spray De Corp Contra Tantarilor si altor insecte (purici, căpușe)” produs de Favisan.

6253

Boon. A trecut timpul și nu l-am folosit. S-a făcut ziua de sâmbăta (azi). Ieșim în parc. Ajunși acolo, Monica scoate pulverizatorul să o protejeze pe Ștefania. „Dar ce? Noi suntem mai prejos?” Mă dau și eu. Ia și Monica sa se dea. Toate bune și frumoase până începem să simțim mirosul: știi cum miroase un „OB” alb ce ți-l bagi în nas (aveam acasă când eram mic) ca să se desfunde? E… așa miroseam noi, toți 3. „Poate le vine greata căpușelor și nu se apropie de noi” (mă gândeam eu). Ne ridicăm de pe bancă și începem sa ne plimbam. „Parcă și oamenii încep sa ne evite… Nu contează – atâta timp cât suntem protejați.” Până acuma a fost bine. De acuma începe calvarul. După nici 30 de secunde, unul din brațe (frecat cu protecția minune) începe să se încălzească. Și se încălzește, se încălzește – „nu spun nimic. Pot suporta – ce mama mă-sii – sunt bărbat„. Începe să frigă. Știi senzația pe care o ai după o zi de stat în soare în care dimineață erai alb și seara ești roșu? Cam asta simțeam eu – ca un braț pus pe plită. Extrem de nașpa. Îi spun Monicăi ce simt și o întreb dacă simte la fel. „Doar pe unde am fost pișcată de țânțari mă ustură. În rest, nu simt nimic.” screen-shot-2013-03-27-at-5-41-39-pmM-am saturat. I-am spus ca mă întorc la țâșnitoarea de la intrarea din parc să ma spăl. „Mai așteaptă un pic și ajungem la cea de lângă standul de înghețată.” Accept. Senzația se amplifica cu fiecare pas. Mă gândeam că dacă suflu, se calmează pielea. NIMIC. Am mărit pasul. Nu am ieșit toată ziua din casă. Acuma ne plimbam și noi și luam în calcul deja să plecăm acasă să fac un duș. Strigător la cer.

Ajuns la țâșnitoare am descoperit că aceasta a fost dezafectată (adică nu mai are țușpicul prin care iese apa și este oprit de la apometre). Mi-am spus că Monicăi îi place să mă vede cum sufăr. Am plecat în trombă spre fântână. Am început să mă spăl pe acolo pe mâini și pe picioare (între timp au început și ele să se aprindă). Ajunge Monica. Ștefania vrea să se joace cu apa. Monica fiind liberă, i-a venit o idee: „hai să mă spăl și eu„. După ce aruncă cu niște apă pe brațe, îmi spune: „Înainte nu le simțeam – acuma au început să mă usture și pe mine.

13606584_10154198715187368_2789278609586718291_nÎn fine. Senzația s-a mai calmat. Am apucat să mai stăm prin parc. Ceva ceva tot se mai simțea dar era suportabil.  Nu mai folosim NICIODATĂ pipilica asta cu miros de mentol și rol de prevenție și nu îți recomand nici ție. Avem în plan să facem noi. Dacă dăm peste ceva bun fii sigur că Monica îți va spune rețeta. Oricum, ceva vom face – urmează un camp cu 4 zile de dormit la cort și activitate în natură și ni s-o acrit de țânțari și de căpușe.

Cu drag,
Alin

PS: În timp ce scriu, a ieșit Monica de la duș: „Ce nașpa este soluția asta. Tot mai put. Am dat de două ori cu… (gel de duș)”.

PSS: dacă n-ai avut chef să citești tot ce am scris mai sus, îți spun pe scurt: NU CUMPĂRA NICIODATĂ „Spray De Corp Contra Tantarilor si altor insecte (purici, căpușe)” produs de Favisan. De ce? O să simți pe pielea ta. LA PROPRIU.