Patru ani în care am râs, am plâns, m-am bucurat de cum a crescut, m-a durut când pe ea a durut-o. Patru ani în care am trecut prin toate emoțiile posibile, în care am trăit minunea de a fi mamă în fiecare zi, în care am învățat să mă bucur de lucrurile mărunte. Au fost patru ani plini de învățăminte, de mulțumiri, dar și de regrete. Iar Ștefania a știut să ne facă mândri.

Azi Ștefania a împlinit patru ani. Am atâtea de spus despre ea și totuși nu îmi găsesc cuvintele. Nu credeam că o ființă atât de mică e capabilă să trezească în mine atâtea sentimente. Să trec de la o stare la alta în doar câteva minute când sunt cu ea. Știe ce butoane să apese în așa fel încât să iasă așa cum vrea ea, speculează fiecare moment, ne știe slăbiciunile, apelează la farmecele ei de copil, iar uneori e imposibil să nu îi faci pe plac. Se lasă cu plânsete, cu brațe încrucișate, cu miorlăituri dacă ceva nu îi convine. Uneori mi se pare răzgâiată. Și de atâtea ori îmi regret pornirile de a ridica tonul la ea, lipsa de răbdare. Încerc să îmi aduc aminte că totuși are abia 4 ani, că are nevoie de mine încă. Chiar dacă sunt lucuri pe care le poate face singură, vrea să fiu acolo pentru ea. Ultima găselniță e să îi trag patul în fiecare seară lângă al nostru. Să o țin de mână până adoarme. Să merg cu ea la baie. Să îi dau eu apa de lângă ea. Să o învelesc. Să o dezvelesc. Să o îmbrac. Să o dezbrac. Să îi dau să mănânce. Să o spăl eu pe mâini. Să îi strâng eu jucăriile. Să, să, să… Și totuși mi-a demonstrat de multe ori că poate face atâtea singură.

Ștefania e un izvor nesecat de întrebări, mereu are pregătit un „de ce?” sau un „cum?”, lucru firesc la vârsta ei. Uneori ne mirăm totuși de cât de mult poate să vorbească. Și după cum spune chiar ea: și noaptea vorbește! Își imaginează jocuri, face scenarii, ne pune să ne jucăm și noi după cum vrea ea.

Parcă ieri era un ghemotoc pe care îl țineam în brațe cu grijă de proaspătă mămică. Acum e o fetiță cu personalitate căreia îi place să fie în centrul atenției, e sensibilă și plină de emoții. Lucrăm la stima ei de sine, ne dorim să ajungă un adult responsabil, fericit și împlinit.